Războiul a ucis economia Ucrainei, inflaţia va creşte de patru ori: "Este terifiant. Nu mai avem o treime din economie"
După ce Ucraina a încheiat anul 2021 cu un produs intern brut (PIB) istoric de 195 de miliarde de dolari, toate estimările pentru anul în curs arătau optimist. Războiul care a izbucnit a spulberat însă toate planurile economice ale ţării.
Datele de la sfârşitul lunii aprilie arătau că armata rusă a distrus 30% din infrastructura Ucrainei, ceea ce a dus la daune în valoare de 100 de miliarde de dolari. Pierderile totale pentru economie, atât directe, cât şi indirecte, au ajuns deja la peste 560 de miliarde de dolari, potrivit şefului biroului preşedintelui Volodimir Zelenski, Andriy Yermak, notează digi24.ro
Invazia pe scară largă a Rusiei a forţat peste cinci milioane de oameni să fugă din Ucraina. Aproximativ 60% dintre întreprinderile mici şi mijlocii sunt în prezent închise sau suspendate.
Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, economia Ucrainei se va contracta cu 45% în 2022, scrie Kyev Independent. "Acest lucru este deja terifiant. Aceasta înseamnă că nu mai avem o treime din economia noastră", a declarat directorul adjunct al Centrului pentru Strategie Economică, Maria Repko.
Potrivit Institutului de Statistică al Ucrainei, inflaţia din ţară poate creşte de patru ori şi să ajungă la 15-20% până la sfârşitul anului.
Porturile blocate ale Mării Azov şi Negre au blocat transportul maritim şi au redus jumătate din exporturile ţării, precum şi 90% din comerţul internaţional cu cereale. La începutul lunii mai, aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale au fost blocate în porturile ucrainene, potrivit lui Martin Frick, directorul Programului Alimentar Mondial în Germania.
"(Logistica) a fost distrusă. Vechile lanţuri de aprovizionare prin porturi nu funcţionează, operaţiunile nu se vor relua în viitorul apropiat", a spus Maria Repko.
În martie, Ucraina a exportat doar 5,97 milioane de tone de mărfuri în valoare de 2,7 miliarde de dolari. Importurile au scăzut cu două treimi, până la 1,6 milioane de tone, în valoare de 1,8 miliarde de dolari, din cauza reducerii fără precedent a cererii.
Invazia Rusiei "trimite deja unde de şoc pe tot globul", iar consecinţele economice ale războiului s-au răspândit rapid şi departe, la vecini şi nu numai, a declarat Kristalina Georgieva, director general al Fondului Monetar Internaţional.
Războiul Rusiei va fi printre principalele motive pentru scăderea economiei globale în acest an şi în următorul, a spus ea. Fondul îşi va reduce previziunile pentru 143 de economii, care reprezintă 86% din PIB-ul global.
Potrivit lui Danylo Hetmantsev, şeful comisiei de finanţe şi impozitare a parlamentului ucrainean, veniturile bugetare totale au scăzut cu 75%, iar deficitul bugetar lunar variază în prezent între 5-7 miliarde de dolari.
Înainte de începerea războiului, Ministerul de Finanţe al Ucrainei estima că va colecta 18 miliarde de dolari în taxe pe mărfurile importate, 14 miliarde de dolari în taxa pe valoarea adăugată şi 2,6 miliarde de dolari în accize în 2022.
După o lună de război total, vama ţării a reuşit să colecteze doar o cincime din veniturile planificate – 240 de milioane de dolari în loc de cele aşteptate 1,3 miliarde de dolari.
În plus, guvernul a permis afacerilor să treacă la un sistem de impozitare simplificat, acceptând ca ele să plătească doar 2% din cifra de afaceri în locul tuturor celorlalte taxe, inclusiv impozitul pe venit şi TVA.
La mijlocul lunii martie, guvernul a redus TVA-ul pe combustibil de la 20% la 7%, astfel încât fermierii să poată cumpăra suficient pentru campania de semănat din sezon şi pentru a permite livrarea de provizii esenţiale, cum ar fi alimente şi medicamente.
Armata rusă a distrus sau a afectat multe dintre cele mai mari 500 de companii ale ţării, care reprezentau 30% din PIB-ul naţiunii. La mijlocul lunii aprilie, valoarea totală a activelor distruse a ajuns la 80 de miliarde de dolari.
Deşi Banca Naţională a decis să acopere deficitul din martie cu profituri din 2021, riscurile de extindere a deficitului în viitor sunt mari, a declarat Darina Marchak, care conduce centrul de analiză a finanţelor publice la Şcoala de Economie din Kiev.
"Veniturile vor scădea şi mai mult. Acum, accentul principal ar trebui să fie pe împrumuturi", a spus Marchenko.