COP26: Peste 100 de lideri ai lumii, printre care Joe Biden, Ursula von der Leyen şi Klaus Iohannis, promit să pună capăt defrişărilor până în 2030

Prin declaraţia comună adoptată în cadrul Conferinţei ONU pentru combaterea schimbărilor climatice, descrisă de premierul britanic, Boris Johnson, gazda evenimentului, drept o şansă ”de a pune capăt lungii istorii a umanităţii de cuceritor al naturii”, liderii recunosc că, ”pentru a ne atinge obiectivele în materie de utilizare a terenurilor, climă, biodiversitate şi dezvoltare durabilă, atât la nivel mondial, cât şi la nivel naţional, va fi nevoie de noi acţiuni transformatoare în domeniile interconectate ale producţiei şi consumului, ale dezvoltării infrastructurii, comerţului, finanţării şi investiţiilor, precum şi ale sprijinului pentru micii proprietari, pentru popoarele indigene şi comunităţile locale, care depind de păduri pentru a-şi asigura mijloacele de trai şi care au un rol esenţial în gestionarea acestora.”, notează sursa citată.

Brazilia, Indonezia şi Congo, ţări care deţin împreună 85% dintre pădurile lumii, se numără printre cei care s-au alăturat acestui efort global, acordul de luni extinzând în mod considerabil un angajament similar asumat de 40 de ţări în cadrul Declaraţiei de la New York din 2014 privind pădurile.

Astfel, cu ajutorul celor peste 20 de miliarde de dolari, finanţare publică şi privată, cele peste 100 de ţări îşi vor uni eforturile pentru:

1. A conserva pădurile şi alte ecosisteme şi pentru a accelera refacerea acestora;
2. A facilita politicile comerciale şi de dezvoltare, la nivel internaţional şi naţional, care promovează dezvoltarea durabilă, precum şi producţia şi consumul durabil de mărfuri, care sunt în beneficiul reciproc al ţărilor şi care nu implică defrişarea pădurilor sau distrugerea terenurilor;
3. A reduce vulnerabilitatea, a consolida rezilienţa şi îmbunătăţi mijloacele de trai rurale, inclusiv prin capacitarea comunităţilor, dezvoltarea unei agriculturi profitabile şi durabile şi prin recunoaşterea multiplelor valori ale pădurilor, recunoscând în acelaşi timp drepturile popoarelor indigene, precum şi ale comunităţilor locale, în conformitate cu legislaţia naţională şi cu instrumentele internaţionale relevante, după caz;
4. A pune în aplicare şi, dacă este necesar, a reconfigura politicile şi programele agricole pentru a stimula agricultura durabilă, a promova securitatea alimentară şi a aduce beneficii mediului;
5. A reafirma angajamentele financiare internaţionale şi a spori în mod semnificativ finanţarea şi investiţiile dintr-o mare varietate de surse publice şi private, îmbunătăţind în acelaşi timp eficacitatea şi accesibilitatea acestora, pentru a permite o agricultură durabilă, gestionarea durabilă a pădurilor, conservarea şi restaurarea pădurilor şi sprijinirea popoarelor indigene şi a comunităţilor locale;
6. A facilita alinierea fluxurilor financiare la obiectivele internaţionale de inversare a pierderii şi degradării pădurilor, asigurând în acelaşi timp existenţa unor politici şi sisteme solide astfel încât să fie accelerată tranziţia către o economie rezilientă şi care promovează obiectivele privind pădurile, utilizarea durabilă a terenurilor, biodiversitatea şi clima.

”Îi îndemnăm pe toţi liderii să îşi unească forţele pentru o tranziţie sustenabilă privind utilizarea terenurilor. Acest lucru este esenţial pentru îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris, inclusiv reducerea vulnerabilităţii la efectele schimbărilor climatice şi menţinerea creşterii temperaturii medii globale la mult sub 2°C şi continuarea eforturilor de limitare a acesteia la 1,5°C”, mai este menţionat în declaraţia mai sus amintită.

Conştientă că pădurile sunt plămânii planetei, vitale pentru climă, Uniunea Europeană a adoptat în luna aprilie o nouă strategie în acest sens, care va contribui la reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030 şi la atingerea neutralităţii climatice până în 2050.

Pădurile absorb aproximativ 30% dintre emisiile de dioxid de carbon, potrivit organizaţiei non-profit World Resources Institute (WRI).

În pofida acestei realităţi, acest amortizor climatic natural dispare rapid. Conform Global Forest Watch, o iniţiativă care urmăreşte ritmul defrişărilor la nivel global, lumea a pierdut 258.000 de kilometri pătraţi de pădure în 2020, adică o suprafaţă mai mare decât cea a Regatului Unit.