Vizualizari:
Eurobarometru: Aproape opt din zece români consideră că UE a fost solidară cu Ucraina de la declanşarea războiului de către Rusia
Majoritatea europenilor aprobă răspunsul UE la războiul din Ucraina, relevă în sondat Eurobarometru Flash realizat în toate statele membre ale Uniunii publicat joi.
Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, aproape opt din zece respondenţi (79%) consideră că, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, blocul european a dat dovadă de solidaritate, 23 fiind total de acord cu această asumpţie, în vreme ce 55% sunt înclinaţi să fie de acord. La polul opus, 16% nu sunt de acord cu afirmaţia, procentul fiind distribuit astfel: 12% tind să nu fie de acord, iar 4% o resping cu fermitate. România se situează în media europeană, 78% împărtăşind această opinie defalcată astfel, scrie Calea Europeană
A. Mai bine de şase din zece europeni (63%) sunt de părere că reacţia a fost caraterizat de unitate (15% sunt total de acord, 47% tind să fie de acord), în vreme ce 30% resping această afirmaţie (22% tind nu sunt de acord cu ea, 8% nu sund de acord). La acest capitol, ţara noastră depăşeşte media europeană (70%).
B. De asemenea, aproape şase din zece respondenţi (58%), consideră că Uniunea Europeană a reacţionat cu rapiditate la războiul din Ucraina (13% total de acord cu asumpţia, 45% tind să fie de acord). La celălalt pol, peste o treime dintre europeni (35%) dezaprobă afirmaţia ( 26% tind să facă acest lucru, în vreme ce 9% o dezaprobă în totalitate). Şi pe acest segment România se află peste media UE, cu 64%.
I. Europenii, în favoarea sprijinului ferm pentru Ucraina şi poporul său. Care este opinia românilor?
A. Sprijin umanitar
Peste nouă din zece respondenţi (93%) aprobă acordarea de sprijin umanitar persoanelor afectate de război. Cea mai scăzută pondere a respondenţilor care aprobă acordarea de sprijn umanitar persoanelor care fug din calea războiului a putut fi observată în Belgia, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia (toate 90%), în vreme ce cele mai ridicate valor au putut fi observate în Malta (99% şi Portugalia (98%). În această ultimă categorie se află şi România, mai bine de nouă din zece români (93%) îmbrăţişând ideea de a oferi sprijin persoanelor afectate de conflictul declanşat de Rusia.
88% dintre europeni sunt de acord cu ideea de a primi în UE persoane care fug din calea războiului, media europeană întâlnindu-se şi în ţara noastră. Aprobarea primirii refugiaţilor variază de la 75% în Bulgaria şi 77% în Cehia şi Slovacia, la 95% în Croaţia, Finlanda şi Malta şi 96% în Portugalia.
80% aprobă sprijinul financiar acordat Ucrainei. 66% sunt de acord că „Ucraina ar trebui să adere la UE atunci când este pregătită”, 71% consideră că Ucraina face parte din familia europeană, iar 89% se simt solidari cu cetăţenii ucraineni.
B. Sancţiunile împotriva Rusiei
Sprijinul pentru sancţiunile impuse Rusiei în urma atacului său militar împotriva Ucrainei este, de asemenea, foarte ridicat. Marea majoritate a europenilor (80%) aprobă sancţiunile economice împotriva Rusiei, 70% sau mai mult dintre cetăţenii din 21 de state membre fiind de acord cu această idee. În două ţări membre UE, mai puţin de jumătate dintre respondenţi sunt de acord cu măsuri punitive împotriva Rusiei, şi anume: Bulgaria (44%) şi Cipru (48%). La polul opus al clasamentului se află Finlanda, Polonia şi Portugalia, unde se înregistrează valori peste media europeană, între 91-93%, în favoarea sancţiunilor contra Moscovei. În România, puţin peste opt din zece români sprijină această măsură (81%).
79% dintre europeni aprobă sancţiunile împotriva oligarhilor ruşi pentru a impune costuri economice şi politice clare elitei politice ruse responsabile de invazie, ţara noastră aflându-se la acest capitol sub media UE (77%). Procentul variază de la 46% în Cipru, 53% în Grecia şi 58% în Bulgaria, la 90% Finlanda şi Portugalia şi 91% în Polonia.
C. Achiziţionarea şi furnizarea de echipamente militare Ucrainei
Două treimi dintre europeni (67%) aprobă faptul că UE finanţează achiziţionarea şi furnizarea de echipamente militare Ucrainei. În plus, 75% consideră că războiul din Ucraina arată că „avem nevoie de o cooperare militară sporită în cadrul UE”.
Pe acest segment de acţiune, există diferenţe între statele membre. În timp ce mai mult de opt din zece cetăţeni europeni sunt de acord cu această măsură în Finlanda (90%), Estonia (87%), Polonia (86%), Lituania (84%) şi Portugalia (83%), doar 30-31% dintre respondenţii din Bulgaria şi Cipru tind să o sprijine. România se află peste media europeană la acest capitol, cu 71%.
II. Sprijin UE pentru eliminarea dependenţei de combustibilii fosili din Rusia
Sondajul arată, de asemenea, un sprijin larg pentru acţiunile UE în domeniul energiei care vizează eliminarea dependenţei de combustibilii fosili ruşi.
Există un larg consens cu privire la reconstituirea stocurilor de gaze ale UE pentru a evita riscurile de penurie pentru iarna următoare (86%). Această idee se bucură de un sprijin ridicat în Malta (94%), în Portugalia şi Letonia (ambele 92%), dar şi în România (90%). Cele mai mici procente sunt observate în Suedia (71%) şi Danemarca (77%).
În ceea ce privire la adoptarea de către UE a unor măsuri de creştere a eficienţei energetice a clădirilor, a transporturilor şi a mărfurilor, 85% dintre cetăţeni sprijină ideea, în vreme ce 84% dintre cetăeţnii UE sunt de părere că este nevoie de urgentarea investiţiilor în energiile din surse regenerabile în contextul războiului din Ucraina.
90% dintre europeni sunt de acord că ar trebui luate măsuri la nivel european pentru a limita impactul creşterii preţurilor la energie asupra consumatorilor şi a întreprinderilor. 86% dintre respondenţii europeni afirmă că creşterea preţurilor la energie are un impact semnificativ asupra puterii lor de cumpărare, valorile variind de la 73% în Suedia şi 74% în Finlanda, la 94% în Grecia şi 96% în Portugalia, cu România aflată în această ultimă categorie, 91% dintre români simţind că preţurile crescute la energie le-au afectat puterea de cumpărare.
Acest sondaj Eurobarometru Flash a fost realizat în cele 27 de state membre în perioada 13-20 aprilie 2022. Au fost intervievaţi online 26 066 de cetăţeni ai UE.
A. Mai bine de şase din zece europeni (63%) sunt de părere că reacţia a fost caraterizat de unitate (15% sunt total de acord, 47% tind să fie de acord), în vreme ce 30% resping această afirmaţie (22% tind nu sunt de acord cu ea, 8% nu sund de acord). La acest capitol, ţara noastră depăşeşte media europeană (70%).
B. De asemenea, aproape şase din zece respondenţi (58%), consideră că Uniunea Europeană a reacţionat cu rapiditate la războiul din Ucraina (13% total de acord cu asumpţia, 45% tind să fie de acord). La celălalt pol, peste o treime dintre europeni (35%) dezaprobă afirmaţia ( 26% tind să facă acest lucru, în vreme ce 9% o dezaprobă în totalitate). Şi pe acest segment România se află peste media UE, cu 64%.
I. Europenii, în favoarea sprijinului ferm pentru Ucraina şi poporul său. Care este opinia românilor?
A. Sprijin umanitar
Peste nouă din zece respondenţi (93%) aprobă acordarea de sprijin umanitar persoanelor afectate de război. Cea mai scăzută pondere a respondenţilor care aprobă acordarea de sprijn umanitar persoanelor care fug din calea războiului a putut fi observată în Belgia, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia (toate 90%), în vreme ce cele mai ridicate valor au putut fi observate în Malta (99% şi Portugalia (98%). În această ultimă categorie se află şi România, mai bine de nouă din zece români (93%) îmbrăţişând ideea de a oferi sprijin persoanelor afectate de conflictul declanşat de Rusia.
88% dintre europeni sunt de acord cu ideea de a primi în UE persoane care fug din calea războiului, media europeană întâlnindu-se şi în ţara noastră. Aprobarea primirii refugiaţilor variază de la 75% în Bulgaria şi 77% în Cehia şi Slovacia, la 95% în Croaţia, Finlanda şi Malta şi 96% în Portugalia.
80% aprobă sprijinul financiar acordat Ucrainei. 66% sunt de acord că „Ucraina ar trebui să adere la UE atunci când este pregătită”, 71% consideră că Ucraina face parte din familia europeană, iar 89% se simt solidari cu cetăţenii ucraineni.
B. Sancţiunile împotriva Rusiei
Sprijinul pentru sancţiunile impuse Rusiei în urma atacului său militar împotriva Ucrainei este, de asemenea, foarte ridicat. Marea majoritate a europenilor (80%) aprobă sancţiunile economice împotriva Rusiei, 70% sau mai mult dintre cetăţenii din 21 de state membre fiind de acord cu această idee. În două ţări membre UE, mai puţin de jumătate dintre respondenţi sunt de acord cu măsuri punitive împotriva Rusiei, şi anume: Bulgaria (44%) şi Cipru (48%). La polul opus al clasamentului se află Finlanda, Polonia şi Portugalia, unde se înregistrează valori peste media europeană, între 91-93%, în favoarea sancţiunilor contra Moscovei. În România, puţin peste opt din zece români sprijină această măsură (81%).
79% dintre europeni aprobă sancţiunile împotriva oligarhilor ruşi pentru a impune costuri economice şi politice clare elitei politice ruse responsabile de invazie, ţara noastră aflându-se la acest capitol sub media UE (77%). Procentul variază de la 46% în Cipru, 53% în Grecia şi 58% în Bulgaria, la 90% Finlanda şi Portugalia şi 91% în Polonia.
C. Achiziţionarea şi furnizarea de echipamente militare Ucrainei
Două treimi dintre europeni (67%) aprobă faptul că UE finanţează achiziţionarea şi furnizarea de echipamente militare Ucrainei. În plus, 75% consideră că războiul din Ucraina arată că „avem nevoie de o cooperare militară sporită în cadrul UE”.
Pe acest segment de acţiune, există diferenţe între statele membre. În timp ce mai mult de opt din zece cetăţeni europeni sunt de acord cu această măsură în Finlanda (90%), Estonia (87%), Polonia (86%), Lituania (84%) şi Portugalia (83%), doar 30-31% dintre respondenţii din Bulgaria şi Cipru tind să o sprijine. România se află peste media europeană la acest capitol, cu 71%.
II. Sprijin UE pentru eliminarea dependenţei de combustibilii fosili din Rusia
Sondajul arată, de asemenea, un sprijin larg pentru acţiunile UE în domeniul energiei care vizează eliminarea dependenţei de combustibilii fosili ruşi.
Există un larg consens cu privire la reconstituirea stocurilor de gaze ale UE pentru a evita riscurile de penurie pentru iarna următoare (86%). Această idee se bucură de un sprijin ridicat în Malta (94%), în Portugalia şi Letonia (ambele 92%), dar şi în România (90%). Cele mai mici procente sunt observate în Suedia (71%) şi Danemarca (77%).
În ceea ce privire la adoptarea de către UE a unor măsuri de creştere a eficienţei energetice a clădirilor, a transporturilor şi a mărfurilor, 85% dintre cetăţeni sprijină ideea, în vreme ce 84% dintre cetăeţnii UE sunt de părere că este nevoie de urgentarea investiţiilor în energiile din surse regenerabile în contextul războiului din Ucraina.
90% dintre europeni sunt de acord că ar trebui luate măsuri la nivel european pentru a limita impactul creşterii preţurilor la energie asupra consumatorilor şi a întreprinderilor. 86% dintre respondenţii europeni afirmă că creşterea preţurilor la energie are un impact semnificativ asupra puterii lor de cumpărare, valorile variind de la 73% în Suedia şi 74% în Finlanda, la 94% în Grecia şi 96% în Portugalia, cu România aflată în această ultimă categorie, 91% dintre români simţind că preţurile crescute la energie le-au afectat puterea de cumpărare.
Acest sondaj Eurobarometru Flash a fost realizat în cele 27 de state membre în perioada 13-20 aprilie 2022. Au fost intervievaţi online 26 066 de cetăţeni ai UE.