Iohannis către şeful NATO: „Prezenţa dumneavoastră dă dovadă de solidaritate”. Stoltenberg: „Suntem pregătiţi să apărăm România”
Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

Iohannis către şeful NATO: „Prezenţa dumneavoastră dă dovadă de solidaritate”. Stoltenberg: „Suntem pregătiţi să apărăm România”

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, împreună cu preşedintele Klaus Iohannis, au ajuns la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu din judeţul Constanţa. Vizita şefului NATO în România coincide şi cu sosirea militarilor americani din cadrul misiunii Task Force Cougar detaşaţi de Washington din Germania pentru a consolida flancul estic al NATO ca răspuns la masarea trupelor ruse la graniţă cu Ucraina.

Actualizare 12.55: În conferinţa de presă la care a luat parte alături de Jens Stoltenberg, preşedintele Klaus Iohannis a mai spus că România e foarte bine apărată şi are toate garanţiile de securitate”.

Niciun român nu trebuie să se teamă. Dar trebuie să ştim de unde vine această siguranţă a noastră. Ce sunt garanţiile de securitate? În primul rând, forţele noastre armate, foarte bine pregătite. În plus, România e în NATO, cea mai puternică alianţă militară din istorie. Pentru a veni în sprijinul nostru, iată că avem aceşti militari din baza Mihail Kogalniceanu şi alţii care au venit din alte state pentru a lucra împreună cu militarii români”, a subliniat Klaus Iohannis, precizând şi că este evident faptul că NATO este o alianţă pur defensivă.

Nu dorim să atacăm pe nimeni, vrem doar să garantăm securitatea noastră şi a cetăţenilor noştri. Instalaţia de la Deveselu e pur defensivă. Retorica Rusiei e una falsă. Scutul face parte parte dintr-un cadru mai larg de rachete defensive, nu avem ce să ascundem. România este o ţară sigură”, a mai declarat şeful statului român. 

Actualizare 12.50: La o altă întrebare adresată celor doi lideri, care s-a referit la laptul că există o intenţie privind grupurile de luptă din zona Mării Baltice, Stoltenberg a spus: Să facem distincţia între nevoia imediată de a ne spori prezenţa pe flancul estic al NATO – deja aliaţii au trimis forţe aici – asta s-a întâmplat deja şi vom continua să susţinem flancul estic. Suntem pregătiţi să acţionăm rapid dacă e nevoie, am crescut gradul de pregătire al forţei de răspuns a NATO şi putem trimite rapid trupe. Suntem pregătiţi să acţionăm. Preşedintele SUA a anunţat că va aloca alte 8.500 de trupe la forţa de răspuns a NATO, care pot ajunge rapid aici. Evaluăm dacă ar trebui să ne adaptăm prezenţa pe termen mai lung în flancul estic, aici e vorba de grupuri de luptă în România, poate şi în toate celelalte ţări din sud-estul NATO. Acest lucru va fi discutat la reuniunea miniştrilor Apărării NATO de săptămâna viitoare. Mă gândesc că decizia finală va fi luată în această primăvară. Deci cred că pe lângă nevoile mai urgente s-ar putea să fie creşteri pe termen lung, inclusiv grupuri de luptă”.

La rândul său, preşedintele Iohannis a punctat: „Avem nevoie de infrastructură pentru a mişca uşor personalul dintr-o parte. Am avut azi ocazia să discut cu secretarul general despre lucrări de infrastructură militară care nu s-au mai făcut sub egida NATO în ultima vreme: infrastructuri specifice precum alimentarea cu carburanţi. E nevoie de o investiţie foarte serioasă în infrastructura cibernetică. Peste tot avem nevoie de a investi în dezvoltarea capabilităţilor militare şi în infrastructură. România a înţeles acest lucru, avem un plan de dezvoltare a infrastructurii”.

Un atac împotriva unui aliat va declanşa o reacţie din partea Alianţei

Totodată, Jens Stoltenberg a mai subliniat că NATO deja şi-a sporit prezenţa în estul NATO cu mii de soldaţi din SUA, Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Spania, Franţa.

Chiar acum au loc alte desfăşurări de trupe. Este un proces în desfăşurare, o consolidare a prezenţei pe flancul estic. Pe de altă parte, sunt trupele statelor aliate care sunt în propriile lor baze, dar care pot fi desfăşurate rapid acolo unde e nevoie. Pe deasupra ne gândim la adaptări pe termen lng, adică grupuri de luptă în România şi alte ţări. Franţa s-a oferit să trimită trupe, dar va mai dura până vor ajunge. Alţi aliaţi şi-au arătat disponibilitatea să participe la grupul francez. Avem deja grupuri de luptă în cele trei ţări baltice şi Polonia. Acesta e un semnal puternic că un atac împotriva unui aliat va declanşa o reacţie din partea Alianţei. Lucrăm la grupuri de luptă şi în această regiune”, a mai transmis secretarul general al NATO. 

Cei doi lideri au mai precizat că NATO este o alianţă defensivă şi timp de 70 de ani a protejat pacea. Când vorbim de scutul antirachetă de la Deveselu, e un scut defensiv, pentru rachete venite din Sud. Acum, Rusia e agresorul, a invadat şi anexat o parte din Ucraina. Au dus 100.000 de militari gata de luptă în zona Ucrainei şi continuă această escaladare. Trebuie să fim siguri că le oferim sprijin partenerilor din Ucraina, a mai spus secretarul general al NATO. 

Actualizare 12.40: La o întrebare adresată celor doi lideri, care s-a referit la cât de periculoasă e situaţia în regiune şi cât de importantă e trimiterea de forţe americane în România, Klaus Iohannis şi Jens Stoltenberg au răspuns: 

E un risc real, vedem că continuă masarea trupelor ruse. Există riscul unui conflict armat în Europa. Nu avem nicio certitudine legată de ceea ce se va întâmpla. De aceea facem apel la Rusia să dezescaladeze. Există riscul unei invazii la scară mare, dar şi al altor acţiuni agresive, precum răsturnarea guvernului de la Kiev sau atacuri cibernetice”, a subliniat Jens Stoltenberg. „Ştim că mulţi ofiţeri ai serviciilor secrete ruse acţionează în Rusia. Ştim că Rusia a mai acţionat în forţă împotriva vecinilor săi. De aceea suntem vigilenţi şi pregătiţi. De aceea, prezenţa trupelor NATO în România e atât de importantă, pentru că trimite un mesaj atât de puternic despre unitatea alianţei şi cu angajamentul SUA faţă de securitatea europeană”, a mai spus secretarul general al NATO. 

La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a spus că, faptul că avem militari americani la Kogălniceanu este extrem de important pentru România şi pentru întreaga alianţă.

Unul dintre obiectivele alianţei e să aibă un flanc estic puternic, consolidat. Este evident că era nevoie să avem mai multe trupe în această parte a flancului estic. Adevărul e că România a trecut printr-o transformare semnificativă în ultimii ani. Când România a devenit membru NATO, situaţia economică era dificilă, forţele armate nu era într-o stare foarte bună. România a intrat în NATO pentru a fi beneficiar de securitate. De când am preluat mandatul am schimbat acţiunea, am făcut consultări cu partidele politice şi ca să putem aloca 2% din PIB pentru înzestrarea armatei. Ne-am transformat într-un aliat care oferă securitate regională în cadrul NATO. Cred că jucăm un rol important în această parte a Europei. Nu vrem să ne oprim aici, cred că rolul României va creşte în următorii ani”, a punctat Klaus Iohannis. 
 

Actualizare 12.00: Preşedintele Klaus Iohannis, de la baza militară Mihail Kogălniceanu, a declarat că prezenţa secretarului general al NATO în România  „dă dovadă de solidaritate”.

La rândul său, Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis că „NATO este o alianţă unită pentru a descuraja agresiunea şi pentru proteja pacea”.

De asemenea, Jens Stoltenberg a avut un mesaj direct către Moscova. „Cerem Rusiei să detensioneze situaţia şi să se angajeze în dialog cu nato”, a spus Stoltenberg. 

În acelaşi timp, şeful NATO a precizat că prezenţa militarilor americani în România reprezintă „un răspuns defensiv şi necesar”, iar NATO este pregătită să apere România.

Similare
RECOMANDĂRI