TEZAUR FOLCLORIC

TEZAUR FOLCLORIC
„Am făcut un dans pe sârmă foarte periculos”. Sârma nu e Europa Liberă, ci TVR în anii comunismului, iar dansul şi replica îi aparţin Marioarei Murărescu. Un nume care declanşează automat în minte celebrul generic de la Tezaur folcloric: “Feciorească de pe Mureş”. Între riscul infiltrării propagandei comuniste în Tezaur şi riscul infiltrării „fumului de mititei” şi al „halbelor de bere” sunt zeci de ani. Şi sute de ore de emisie.

Emisiunea a adunat de-a lungul anilor, ca într-o imensă ladă de zestre, obiceiuri populare, cântece, tradiţii şi orice altceva şi-ar mai fi putut dori să colecţioneze un iubitor de folclor. În tot acest timp, Tezaurul a fost ameninţat cu dispariţia, cu cenzura şi politizarea.

Au existat momente critice, în care s-a trecut de la 30 la 10 minute de emisie. Dar a supravieţuit: „Dacă aş fi cedat intenţiei cenzurii de a-mi politiza emisiunea”, spunea Marioara Murărescu, „mi-aş fi pierdut publicul; dacă nu cedam deloc, mi se suspenda emisiunea.” Vremea acrobaţiilor periculoase a trecut. Acum „dansul pe sârmă” cere un altfel de echilibru: pariul realizatoarei pe folclorul autentic e „pe muchie de cuţit” - între preferinţele publicului, cele ale profesioniştilor şi ale interpreţilor.

În Tezaur s-au strâns, nealterate de vreme sau modă, imagini din locuri de poveste, oameni mari ai cântecului popular, melodii de preţ. “Schimbările”, crede în continuare realizatoarea, „nu pot afecta esenţa cântecului nostru, esenţa creaţiei populare”. Crezul său s-a împrospătat mereu în „oazele” din satul românesc, în care tradiţia şi spiritualitatea ţăranilor au supravieţuit.

Pentru că pe sticlă totul pare simplu, natural, la îndemână, ne-am putea înşela crezând că aşa arată lucrurile şi în culise, unde se ascunde munca, perseverenţa, talentul, pasiunea şi răbdarea unei echipe întregi: „Acesti ani mulţi ai Tezaurului folcloric, ani care îi asigură un loc cu totul aparte între emisiunile televiziunii naţionale”, mărturisea realizatoarea în 2009, într-un interviu pentru revista Q-Magazine, „vin de la calitatea materialului cu care lucrăm noi, de la calitatea colaboratorilor noştri, de la calitatea celor care fac şi au facut parte din echipă. Nu în ultimul rând, de la faptul ca am considerat totdeauna echipa care realizează Tezaur folcloric ca pe un ceasornic.”

Ceasornicul a început să bată în ritmurile vieţii şi tradiţiei populare în februarie 1983. Celebrul taragot al moroşanului Dumitru Fărcaş, însoţit de Orchestra „Mărţişorul” din Cluj şi de vocea Savei Negrean Brudaşcu, a dat tonul unei poveşti care avea să continue vreme de zeci de ani.

Ideea emisiunii a venit de la Marioara Murărescu, om de radio la acea vreme. Ea povestea că “s-a îmbolnăvit încă o dată de folclor” în Maramureş, pe vremea când era încă studentă, după ce dragostea pentru ritmurile satului incubase în anii de Conservator. La primele ediţii nu exista nici măcar un generic. Imponderabila imagine a a tinerei călare pe calul alb, care s-a întipărit în memoria colectivă ca o cheie magică ce deschide Tezaurul Folcloric, a fost extrasă din filmările pe care le-a făcut echipa în Mehedinţi.

Puţină lume ştie, spunea Marioara Murărescu, că în acea zonă de munte şi femeile umblă călare. Acesta este motivul pentru care a păstrat “amazoana” în generic în toţi aceşti ani. Tânăra, care din păcate a trecut în nefiinţă, se numea Mariana Drăguţ şi era una dintre laureatele Festivalului Maria Tănase.

Pentru echipa emisiunii cea mai mare satisfacţie este că generaţii întregi de oameni iubesc muzica populară, aşa cum mărturisea Marioara Murărescu într-un interviu oferit revistei Q Magazine: “Am generaţii întregi de telespectatori şi mă bucur că în aceşti ultimi ani am reuşit să-i fac să se apropie de folclor chiar şi pe acei oameni care răsuceau butonul pentru a închide televizorul când auzeau muzica populară.”

***

Emisiunea se difuzează duminică, de la ora 13:00, la TVR MOLODVA şi TVR 1.

RECOMANDĂRI