Liderii SUA, G7, NATO, UE, României şi Poloniei, consens larg pentru izolarea internaţională a Rusiei: Vom adopta sancţiuni până când Putin va pune capăt războiului

Biden a găzduit o videoconferinţă cu aliaţii şi partenerii pentru a discuta despre sprijinul internaţional acordat Ucrainei în faţa agresiunii ruseşti, inclusiv despre furnizarea continuă de asistenţă în materie de securitate, economică şi umanitară, context în care liderii ţărilor G7, NATO şi UE, precum şi cei ai instituţiilor amintite, au pus accentul pe  “eforturile lor coordonate de a impune costuri economice severe pentru a trage Rusia la răspundere”, a transmis Casa Albă într-un comunicat, scrie Calea Europeană.

La discuţii au mai participat, alături de Biden, şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, preşedintele României, Klaus Iohannis, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

Consensul privind noile sancţiuni, dublat de acţiuni de izolare internaţională a Rusiei

Potrivit unui comunicat al guvernului italian, în cadrul reuniunii video “a fost exprimat un consens larg cu privire la necesitatea de a intensifica presiunea asupra Kremlinului, inclusiv prin adoptarea de noi sancţiuni, şi de a spori izolarea internaţională a Moscovei”, mai ales că miniştrii de finanţe occidentali din G20 iau în calcul să boicoteze o reuniune la care omologul lor rus şi-a anunţat participarea.

Statele UE au adoptat deja cinci pachete de sancţiuni împotriva Rusiei, în vreme ce SUA, Marea Britanie, Canada şi Japonia au aprobat măsuri restrictive similare. Pachetele de sancţiuni vizează activele oficialilor ruşi, inclusiv ale familiilor Putin şi Lavrov, şi a marilor oligarhilor ruşi, principalele bănci ruseşti, reducerea sau interzicerea importurilor de energie, de la gaze naturale, petrol şi cărbune, precum şi interzicerea canalelor de propagandă media ale Kremlinului. Alte măsuri diplomatice au fost reprezentate şi de expulzarea unor diplomaţi ruşi din ţările occidentale, sub suspiciunea de spionaj.

Anunţul guvernului lui Mario Draghi a fost confirmat de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un mesaj pe Twitter.

“Vom înăspri din nou sancţiunile împotriva Rusiei”, a spus ea, în timp ce şeful Consiliului European, Charles Michel, a insistat asupra faptului că UE va lansa Fondul de Solidaritate pentru Ucraina pentru reconstrucţia democratică a acestei ţări.

Potrivit preşedinţiei franceze, occidentalii sunt hotărâţi să “îşi întărească sprijinul pentru Ucraina în toate privinţele în faţa agresiunii ruse”, în special prin “noi sancţiuni împotriva Rusiei dacă aceasta persistă în război”.

“Am confirmat unitatea noastră şi determinarea noastră de a acţiona pentru a descuraja Rusia să continue conflictul”, a spus Emmanuel Macron, prin intermediul unei postări pe Twitter, în vreme ce cancelarul german Olaf Scholz s-a concentrat asupra faptului că preşedintele rus Vladimir Putin poartă responsabilitatea ”crimelor de război” în Ucraina care s-au soldat cu mii de morţi în rândul populaţiei civile

„Invazia rusă a Ucrainei este o ruptură răsunătoare cu dreptul internaţional” şi mii de civili au murit în “crime de război pentru care preşedintele rus poartă responsabilitatea”, a estimat cancelarul în cadrul unei conferinţe de presă la Berlin, la finalul videoconferinţei, după cum relatează Agerpres.

Separat, premierul britanic Boris Johnson i-a informat pe omologii săi despre vizita sa la Kiev, el fiind unul dintre primii lideri occidentali care s-a deplasat în Ucraina.

Sancţiuni până când Putin va pune capăt războiului

Într-un alt comunicat, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a precizat, de asemenea, că liderii prezenţi au convenit cu privire la importanţa de a face Moscova să plătească şi mai mult pentru invazia sa în Ucraina.

“Liderii au subliniat că preşedintele Putin trebuie să pună capăt imediat războiului şi au căzut de acord asupra importanţei impunerii unor costuri şi mai mari Moscovei până când acesta va face acest lucru”, a precizat înaltul oficial aliat.

De la Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis, prezent la consultări, a pledat pentru crearea rapidă a grupului de luptă al NATO în România, echilibrarea prezenţei NATO pe întreg flancul estic, sprijinirea Republicii Moldova, eliminarea dependenţei energetice de Rusia şi pentru noi sancţiuni la adresa Moscovei.

Referitor la noi măsuri restrictive, şeful statului român a spus că sancţiunile s-au dovedit un instrument eficient. El a evidenţiat, totodată, că România “a susţinut pachetele consistente de sancţiuni adoptate la nivel european până la acest moment şi va menţine coordonarea pentru noi măsuri”.

Mai mult, Iohannis a făcut apel la acţiuni hotărâte şi coordonate pentru eliminarea dependenţei energetice de Rusia. De altfel, potrivit guvernului italian, “angajamentul comun de a diversifica sursele de energie, reducând astfel dependenţa de livrările ruseşti a fost reafirmat” în cadrul acestei videoconferinţe.

Convorbirea a avut loc în aceeaşi zi în care Rusia a declanşat o nouă rundă a ofensivei sale împotriva Ucrainei, în a 55-a zi a războiului pe care Occidentul îl denunţă drept ilegal şi pe care Moscova îl defineşte ca pe o aşa zisă “operaţiune de menţinere a păcii”.

Bătălia pentru Donbas, bazinul unde Rusia deja a recunoscut independenţa teritoriilor separatiste Doneţk şi Lugansk, a început, a transmis luni seară preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care solicită în continuare armament, muniţie şi echipamente militare din partea Occidentului pentru a face faţă Rusiei, precum şi înăsprirea sancţiunilor împotriva maşinăriei de război a lui Vladimir Putin.