China resimte efectele secundare ale sancţiunilor occidentale impuse Rusiei. Investitorii străini îşi pierd încrederea în Beijing

Erorile politice şi diplomatice acumulate de-a lungul timpului au distrus evaluările companiilor chineze cotate la bursă. Deşi oficialii au intrat tardiv în acţiune miercuri pentru a oferi măsuri economice de redresare, China se va strădui din greu să-i liniştească pe investitori, notează digi24.ro

La închiderea de marţi a burselor din China, valorile de referinţă interne au fost cele mai slabe din lume cu excepţia Rusiei.

Bursele continentale au scăzut cu mai mult de 2 trilioane de dolari de la începutul anului, conform datelor Refinitiv. Cele mai mari companii monitorizate de CPI300 au scăzut cu o cincime, în timp ce indicele Hang Seng China Enterprises a scăzut la nivelul din 2008. Comercianţii autohtoni se îndepărtează chiar şi de industriile susţinute de guvern, cum ar fi domeniul apărării.

La New York, favoritul burselor de altădată, Alibaba, care s-a tranzacţionat cândva la peste 300 de dolari pe acţiune, a scăzut aproape de valoarea sa IPO („oferta publică iniţială”) de 68 de dolari. La fel au păţit şi alte companii din China.

Această situaţie este în mare parte provocată de propriile politici ale guvernului de la Beijing. În timp ce pieţele financiare din China au mai cunoscut crize de instabilitate – în 2008, 2015 şi, din nou, în 2018 – cea mai recentă vânzare de active în masă vine într-un moment în care dependenţa naţiunii de capitalul global nu a fost niciodată mai mare.

China resimte efectele secundare ale sancţiunilor impuse Rusiei. Moneda naţională, la cea mai mică valoare faţă de dolar din ultimii doi ani

Pierderea încrederii investitorilor la nivel mondial vine într-un moment crucial pentru elita de la Beijing. În toamna acestui an, Partidul Comunist va anunţa o schimbare a oficialilor care conduc ţara – un proces ce are loc o dată la 5 ani. Este de aşteptat ca Xi să-şi extindă mandatul ca şef al partidului şi să-şi instaleze aliaţi în poziţii cheie, în timp ce premierul Li Keqiang va renunţa la rolul său în conducerea Chinei.

Aproape 4,5 trilioane de dolari au fost acum şterse din valoarea acţiunilor din China continentală şi Hong Kong. Moneda naţională a cunoscut cea mai mare depreciere faţă de dolar din ultimii doi ani şi nu există prea multe semne că încrederea investitorilor în bursele din China va reveni prea curând.

Este posibil ca decizia preşedintelui Xi Jinping de a se apropia de Rusia să-l fi încurajat pe Vladimir Putin să atace Ucraina. Xi şi-a întărit legăturile cu Rusia, aşa cum se evidenţia într-o declaraţie comună extraordinară făcută împreună cu Vladimir Putin, cu puţin timp înainte de invazie. Cei doi lideri au precizat că s-au aliat împotriva Occidentului, declarând că prietenia dintre cele două naţiuni nu are nicio limită.

Efectele secundare ale sancţiunilor impuse Rusiei ar putea să se răsfrângă şi asupra companiilor şi băncilor chineze, în timp ce creşterea vertiginoasă a preţurilor la energie şi alimente va reduce cererea pentru bunuri şi servicii din China în ţară şi în străinătate.

Războiul din Ucraina sporeşte riscul ca firmele din China să devină ţinta sancţiunilor occidentale, în cazul în care companiile chineze vor continua să investească în sectorul energetic al Rusiei. Firmele chineze sunt tot mai aproape de a fi eliminate de be bursele americane.

În timp ce sancţiunile au cântărit mai mult asupra activelor ruseşti, pieţele din China sunt cele care contează mai mult la nivel global. Piaţa bursieră a Rusiei era evaluată la 781 de miliarde de dolari la începutul anului, în comparaţie cu 19 trilioane de dolari pentru bursele din China continentală şi din Hong Kong.

Firmele chineze reprezintă aproape o treime din indicele MSCI Emerging Markets, faţă de mai puţin de 4% pentru firmele din Rusia. Criza de încredere a investitorilor este o provocare pentru autoritatea lui Xi, mai ales într-un an în care intenţionează să-şi consolideze al treilea mandat ca preşedinte.

În 2021, de exemplu, guvernul a convertit peste noapte tot sectorul de „after-school” (activităţi pentru elevi care se desfăşoară după orele de şcoală), o afacere foarte populară în China, într-o industrie non-profit. Autoritatea de reglementare a securităţii cibernetice s-a introdus singură în prcesul de listare a companiilor chineze la bursă, iar politicienii naţionalişti paranoici au refuzat să ţină cont de îngrijorările de bun simţ ale organelor de control din SUA cu privire la fraudă.

Măsurile de reprimare ale preşedintelui Xi Jinping asupra celor mai profitabile companii au afectat deja încrederea investitorilor înainte de izbucnirea războiului din Ucraina. De la declanşarea invaziei trupelor ruseşti, pesimismul investitorilor s-a transformat în panică, informează Bloomberg.

În plus, oficialii au început să adopte metode draconice pentru a ţine sub control un nou focar de Covid-19. Revenirea pandemiei în China va suprima consumul intern, în condiţiile în care majoritatea companiilor chineze listate la bursă îşi concentrează activitatea pe pieţele locale.

Politica strictă de combatere a pandemiei („zero Covid”) a dus la blocarea totală a oraşelor din China în care sunt depistate noi focare, în condiţiile în care varianta Omicron continuă să se răspândească, în detrimentul perspectivelor economice.

„Începe să aibă loc capitularea”, a spus Gilbert Wong, analist la Morgan Stanley, a cărui echipă a prezis pierderea acţiunilor chineze anul trecut şi care s-a abţinut să se alăture consensului optimist cu privire la evoluţia economiei Chinei până în 2022.

China rămâne puternic dependentă de capitalul şi tehnologia occidentală, în ciuda eforturilor recente de a mări independenţa economică a ţării. Investiţiile străine directe au depăşit 1 trilion de yuani (128 de miliarde de dolari) anul trecut, aproximativ o treime fiind destinate sectoarelor de tehnologie, potrivit unui ministru chinez.

Xi le-a spus participanţilor la Forumul Economic Mondial în ianuarie că apreciază toate tipurile de investiţii străine „legale”.

Investitorii chinezi învaţă cum să profite de pe urma noului capitalism al lui Xi

Pentru multe firme occidentale, atractivitatea investiţiilor din China se risipeşte. Întreprinderile din SUA ezită să investească din cauza incertitudinilor tot mai mari legate de reglementare, a pesimismului cu privire la accesul la piaţă şi a preocupărilor legate de creşterea economică, potrivit unui sondaj al Camerei de Comerţ americane publicat luna aceasta.

Investitorii străini au tot mai puţină încredere şi se retrag. Investitorii de peste mări au vândut mai mult de 5,7 miliarde de dolari în acţiuni săptămâna aceasta prin legături comerciale cu Hong Kong, cea mai mare valoare din martie 2020. Indicele Hang Seng China Enterprises se tranzacţionează la niveluri observate ultima dată în 2009, în timp ce un indicator al acţiunilor chinezeşti tranzacţionate în SUA a scăzut cu aproape 70% faţă de vârful de anul trecut.

Pierderile s-ar putea adânci, potrivit analiştilor Morgan Stanley. Indicele MSCI China ar putea scădea la aproximativ 62 de puncte la sfârşitul anului ceea ce ar însemna o pierdere anuală de 26%.

Riscul ca un Occident unit să-şi înăsprească atitudinea faţă de China este în creştere. Fondul suveran de 1,3 trilioane de dolari din Norvegia a declarat săptămâna aceasta că exclude firma chineză de îmbrăcăminte Li Ning Co. din portofoliul său din cauza îngrijorării că producătorul de îmbrăcăminte sport contribuie la încălcări grave ale drepturilor omului în Xinjiang.

Investitorii sunt îngrijoraţi de posibilitatea ca firmele chineze să fie scoase de pe bursele americane. Comisia pentru Bursă şi Valori Mobiliare din SUA a identificat cinci firme chineze săptămâna aceasta care ar putea fi supuse delistării de la bursă în cazul în care nu respectă cerinţele de audit.