Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Campania TVR MOLDOVA despre beneficiile parteneriatului cu Uniunea Europeană. Afacerile de succes ale fermierilor, derulate cu fonduri europene
Campania TVR MOLDOVA despre beneficiile parteneriatului cu Uniunea Europeană continuă şi astăzi. Un accent deosebit se pune pe modernizarea agriculturii şi a localităţilor rurale, având în vedere că perspectivele de dezvoltare sunt enorme. Dar până ajung ajutoarele europene, unii fermieri se descurcă aşa cum pot. Îşi lucrează pământul cu mâna sau cu utilaje agricole inventate chiar de ei. De cealaltă parte, cei care au accesat fonduri europene se mândresc cu afaceri de succes. Urmăriţi un reportaj realizat de Svetlana Gore.
SVETLANA GORE reporter TVR MOLDOVA: „Nimeni nu pune la îndoială ca pământul nostru este roditor şi tot ce este sădit creşte cu mult spor. Fermierii noştri au mari aspiraţii fermierilor au nevoie şi de suport financiar. Uniunea Europeană este cea care le sare în ajutor de fiecare dată. Este şi cazul Mariei Gheorghiţă care are un complex de sere de creştere a căpşunilor. Împreună îi cunoaştem povestea”.
MARIA GHEORGHIŢĂ producător agricol: „Mă numesc Maria Gheorghiţă, din satul Cîrpeşti. Sunt deţinătoarea a 4 sere de căpşuni de sortul Marmelad. Ne ocupăm de cinci ani suntem pe piaţă. Am început cu doar 2 sere. Aceasta este una dintre serele noastre. Vă poftesc să intrăm, să vă prezint fructele noastre aromate şi dulci”.
La doar 28 de ani, Maria Gheorghiţă are o afacere de succes în agricultură. De cinci ani cultivă căpşuni bio, soiul Marmelad.
MARIA GHEORGHIŢĂ producător agricol: „La ziua de astăzi suntem unicii producători în raionul Cantemir de căpşuni în spaţiul protejat. Aceasta este una dintre primele sere, apoi cu ajutorul GAL "Colinele Tigheciului" şi suportul UE ne-am extins. Deja avem 4 sere. Suma a fost de 62 de mii, apoi au fost 35% din partea noastră. Ne-au ajutat foarte mult. A fost un impuls foarte bun. Plănuim pe viitor să sădim şi în câmp deschis deoarece se termină repede, dar cerinţele încă sunt existente”.
Iniţial avea două sere, dar cu sprijinul financiar al Uniunii Europene a reuşit să-şi dubleze producţia.
MARIA GHEORGHIŢĂ producător agricol: „La început a fost greu, până am făcut. Acum avem foarte mulţi clienţi fideli care aşteaptă cu nerăbdare, ne sună. S-au copt deja. Anul acesta am avut norocul să culegem exact în ziua de sfântul Paşti au fost primele fructe. Au o formă specifică. Nu e forma unei căpşuni obişnuite. De parcă ar fi 2 unite. Gramajul mediu este de la 40 de grame, însă primele căpşuni sunt foarte mari. Ajung la 70, 80, 90 grame. Cea mai mare căpşună avea peste 100 de grame. Aveam probleme pentru că sunt de dimensiuni mari lumea credea că sunt cu nitraţi. Le creştem curat, bio, fără nitraţi. Ne străduim să folosim doar produse şi tratamente omologate doar pentru căpşună”.
MARIA GHEORGHIŢĂ producător agricol: „Le creştem pe peliculă de mulcire. Ne protejează de buruienile nedorite, încălzeşte mai bine la rădăcină şi păstrează umiditatea mai mult. Pe cărări avem paie ca să fie fructele curate, să nu fie murdare. De aceea, nu necesită spălare”.
Tehnica de cultivare a căpşunilor este modernă. Fructele se coc în sere, la o temperatură de 35°C.
MARIA GHEORGHIŢĂ producător agricol: „Nu m-am gândit niciodată că o să ajung aici. Asta a fost un vis al soţului. După nuntă, am hotărât să investim banii în ceva util, profitabil. Am vrut să facem ceva prin care să atragem atenţia cu ceva ce încă nu este la noi în partea de sud. A fost un vis ciudat în ochii unora. Căpşuni la sud? Căpşuni în sere? Nu a auzit nimeni. Însă am mers înainte”.
Căpşunile bio sunt vândute pe piaţa locală. Tânăra ar dori să-şi extindă afacerea.
ALINA PERJU coordonator regional, programul "Leader": „Afacerea Mariei Gheorghiţă cu sera de căpşuni ei au beneficiat în anul 2020. Au avut surse de finanţare din cadrul GAL "Colinele Tigheciului". Sunt o familie tânără. Au aplicat la concurs şi au fost selectaţi într-un final. Abordarea Leader este un concept care vine din Uniunea Europeană. Iar succesul care îl are acest program în spaţiul UE îl preluăm şi noi. În republica Moldova abordarea Leader este din anul 2016. Până în prezent, GAL-urile care s-au creat, grupurile de acţiune locală, au fost finanţate în mare parte din sursele Uniunii Europene”.
MARIA GHEORGHIŢĂ producător agricol: „Mă numesc Maria Gheorghiţă, din satul Cîrpeşti. Sunt deţinătoarea a 4 sere de căpşuni de sortul Marmelad. Ne ocupăm de cinci ani suntem pe piaţă. Am început cu doar 2 sere. Aceasta este una dintre serele noastre. Vă poftesc să intrăm, să vă prezint fructele noastre aromate şi dulci”.
La doar 28 de ani, Maria Gheorghiţă are o afacere de succes în agricultură. De cinci ani cultivă căpşuni bio, soiul Marmelad.
MARIA GHEORGHIŢĂ producător agricol: „La ziua de astăzi suntem unicii producători în raionul Cantemir de căpşuni în spaţiul protejat. Aceasta este una dintre primele sere, apoi cu ajutorul GAL "Colinele Tigheciului" şi suportul UE ne-am extins. Deja avem 4 sere. Suma a fost de 62 de mii, apoi au fost 35% din partea noastră. Ne-au ajutat foarte mult. A fost un impuls foarte bun. Plănuim pe viitor să sădim şi în câmp deschis deoarece se termină repede, dar cerinţele încă sunt existente”.
Iniţial avea două sere, dar cu sprijinul financiar al Uniunii Europene a reuşit să-şi dubleze producţia.
MARIA GHEORGHIŢĂ producător agricol: „La început a fost greu, până am făcut. Acum avem foarte mulţi clienţi fideli care aşteaptă cu nerăbdare, ne sună. S-au copt deja. Anul acesta am avut norocul să culegem exact în ziua de sfântul Paşti au fost primele fructe. Au o formă specifică. Nu e forma unei căpşuni obişnuite. De parcă ar fi 2 unite. Gramajul mediu este de la 40 de grame, însă primele căpşuni sunt foarte mari. Ajung la 70, 80, 90 grame. Cea mai mare căpşună avea peste 100 de grame. Aveam probleme pentru că sunt de dimensiuni mari lumea credea că sunt cu nitraţi. Le creştem curat, bio, fără nitraţi. Ne străduim să folosim doar produse şi tratamente omologate doar pentru căpşună”.
MARIA GHEORGHIŢĂ producător agricol: „Le creştem pe peliculă de mulcire. Ne protejează de buruienile nedorite, încălzeşte mai bine la rădăcină şi păstrează umiditatea mai mult. Pe cărări avem paie ca să fie fructele curate, să nu fie murdare. De aceea, nu necesită spălare”.
Tehnica de cultivare a căpşunilor este modernă. Fructele se coc în sere, la o temperatură de 35°C.
MARIA GHEORGHIŢĂ producător agricol: „Nu m-am gândit niciodată că o să ajung aici. Asta a fost un vis al soţului. După nuntă, am hotărât să investim banii în ceva util, profitabil. Am vrut să facem ceva prin care să atragem atenţia cu ceva ce încă nu este la noi în partea de sud. A fost un vis ciudat în ochii unora. Căpşuni la sud? Căpşuni în sere? Nu a auzit nimeni. Însă am mers înainte”.
Căpşunile bio sunt vândute pe piaţa locală. Tânăra ar dori să-şi extindă afacerea.
ALINA PERJU coordonator regional, programul "Leader": „Afacerea Mariei Gheorghiţă cu sera de căpşuni ei au beneficiat în anul 2020. Au avut surse de finanţare din cadrul GAL "Colinele Tigheciului". Sunt o familie tânără. Au aplicat la concurs şi au fost selectaţi într-un final. Abordarea Leader este un concept care vine din Uniunea Europeană. Iar succesul care îl are acest program în spaţiul UE îl preluăm şi noi. În republica Moldova abordarea Leader este din anul 2016. Până în prezent, GAL-urile care s-au creat, grupurile de acţiune locală, au fost finanţate în mare parte din sursele Uniunii Europene”.
