Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Campania jurnalistică „Ambasadorii Succesului” continuă. Află povestea Svetlanei Suveică, doctor în istorie
Campania jurnalistică „Ambasadorii Succesului” continuă astăzi cu povestea de viaţă a unui istoric. Svetlana Suveică este doctor în istorie şi acum face cercetare ştiinţifică în Germania. A predat la universităţi din Republica Moldova, România şi Statele Unite, şi este un nume cunoscut în comunităţile academice de profil.
Lipsurile din sistemul de educaţie din Republica Moldova au determinat-o pe Svetlana Suveică să caute noi oportunităţi. În urmă cu un deceniu, i s-a deschis o uşă la Regensburg, în Germania, unde a primit o bursă pentru un proiect de cercetare.
SVETLANA SUVEICĂ, doctor în istorie: Am fost angajată la Regensburg, la Institutul de studii Est şi Sud-Est Europene unde, de altfel, venisem cu această bursă. Faptul că nu ne-am pus scopul să rămânem, poate a făcut adaptarea mai uşoară, zic eu. Nu doar predai, dar beneficiezi de o serie de programe, de o serie de facilităţi.
Istoricul Svetlana Suveică a descoperit repede că dacă vrei să faci performanţă trebuie să te implici şi în proiecte din străinătate. Încetul cu încetul a căpătat experienţă de predare şi cercetare în România, Marea Britanie sau Statele Unite ale Americii.
SVETLANA SUVEICĂ, doctor în istorie: O ieşire a unui profesor universitar în afara instituţiei, în afara ţării, înseamnă experienţă, înseamnă cunoaştere. Nu trebuie văzut ca un moft, dar ca o necesitate. Statul trebuie să investească în perfecţionarea cadrelor şi a studenţilor.
Istoricul a privit modul de predare, dar şi relaţia student-profesor, dintr-o altă perspectivă. Nu-i place să ofere o informaţie deja prelucrată şi crede că este nevoie ca profesorul să se reinventeze în fiecare zi. Aşa a câştigat simpatia studenţilor ei de pretutindeni.
SVETLANA SUVEICĂ, doctor în istorie: Este interesant modul în care trebuie să interesezi studentul, mereu prin idei noi, cursuri noi. Eu în doi ani am făcut 7 cursuri noi, am pregătit şi predat cursuri practice, seminare. Studenţii citesc de rând cu profesorii, este discuţie mai mult decât oferirea unei informaţii prelucrate. Noi discutăm şi ajungem la anumite concluzii împreună, nu ofer eu, concluziile mele.
În Germania, Svetlana Suveică se bucură de multă susţinere. Cercetarea ei este, în special, despre perioadele de răscruce ale istoriei, cum au fost Primul şi al Doilea Război Mondial, dar şi impactul acestor mari evenimente asupra regiunilor de la hotarul Imperiului Rus, României sau URSS, aşa cum au fost Basarabia sau regiunea transnistreană.
SVETLANA SUVEICĂ, doctor în istorie: Mi-am dat teza de doctorat despre integrarea Basarabiei în cadrul României Mari, după anul 1918. În România, la studii, perioada interbelică a fost una idealizată, ne-am imaginat epoca de aur şi aşa şi era scris şi mi-am dat seama că în spatele acestei sintagme se ascund multe...este o perioadă complexă.
Polemicile legate de trecut au fost mereu prezente în orice societate.
SVETLANA SUVEICĂ, doctor în istorie: Adevărul în ultimă instanţă nu există, există mai multe adevăruri. Şi adevărul este sinonim cu cuvântul perspectivă.
În Germania, Svetlana Suveică este alături de familie, dar speră că, într-o zi, va reveni acasă, în Basarabia.
SVETLANA SUVEICĂ, doctor în istorie: Muncim aici, copiii învaţă şi cum am zis este vorba de oportunităţi. Poate în momentul în care vom simţi că avem oportunităţi acasă, vom veni. Nu este un capitol încheiat.
SVETLANA SUVEICĂ, doctor în istorie: Am fost angajată la Regensburg, la Institutul de studii Est şi Sud-Est Europene unde, de altfel, venisem cu această bursă. Faptul că nu ne-am pus scopul să rămânem, poate a făcut adaptarea mai uşoară, zic eu. Nu doar predai, dar beneficiezi de o serie de programe, de o serie de facilităţi.
Istoricul Svetlana Suveică a descoperit repede că dacă vrei să faci performanţă trebuie să te implici şi în proiecte din străinătate. Încetul cu încetul a căpătat experienţă de predare şi cercetare în România, Marea Britanie sau Statele Unite ale Americii.
SVETLANA SUVEICĂ, doctor în istorie: O ieşire a unui profesor universitar în afara instituţiei, în afara ţării, înseamnă experienţă, înseamnă cunoaştere. Nu trebuie văzut ca un moft, dar ca o necesitate. Statul trebuie să investească în perfecţionarea cadrelor şi a studenţilor.
Istoricul a privit modul de predare, dar şi relaţia student-profesor, dintr-o altă perspectivă. Nu-i place să ofere o informaţie deja prelucrată şi crede că este nevoie ca profesorul să se reinventeze în fiecare zi. Aşa a câştigat simpatia studenţilor ei de pretutindeni.
SVETLANA SUVEICĂ, doctor în istorie: Este interesant modul în care trebuie să interesezi studentul, mereu prin idei noi, cursuri noi. Eu în doi ani am făcut 7 cursuri noi, am pregătit şi predat cursuri practice, seminare. Studenţii citesc de rând cu profesorii, este discuţie mai mult decât oferirea unei informaţii prelucrate. Noi discutăm şi ajungem la anumite concluzii împreună, nu ofer eu, concluziile mele.
În Germania, Svetlana Suveică se bucură de multă susţinere. Cercetarea ei este, în special, despre perioadele de răscruce ale istoriei, cum au fost Primul şi al Doilea Război Mondial, dar şi impactul acestor mari evenimente asupra regiunilor de la hotarul Imperiului Rus, României sau URSS, aşa cum au fost Basarabia sau regiunea transnistreană.
SVETLANA SUVEICĂ, doctor în istorie: Mi-am dat teza de doctorat despre integrarea Basarabiei în cadrul României Mari, după anul 1918. În România, la studii, perioada interbelică a fost una idealizată, ne-am imaginat epoca de aur şi aşa şi era scris şi mi-am dat seama că în spatele acestei sintagme se ascund multe...este o perioadă complexă.
Polemicile legate de trecut au fost mereu prezente în orice societate.
SVETLANA SUVEICĂ, doctor în istorie: Adevărul în ultimă instanţă nu există, există mai multe adevăruri. Şi adevărul este sinonim cu cuvântul perspectivă.
În Germania, Svetlana Suveică este alături de familie, dar speră că, într-o zi, va reveni acasă, în Basarabia.
SVETLANA SUVEICĂ, doctor în istorie: Muncim aici, copiii învaţă şi cum am zis este vorba de oportunităţi. Poate în momentul în care vom simţi că avem oportunităţi acasă, vom veni. Nu este un capitol încheiat.