Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Campanie TVR MOLDOVA "Diferiţi, dar la fel". Tinerii cu Sindromul Down au capacitate de muncă, pot să ajute şi dau dovadă de responsabilitate
Despre ei se spune că sunt Copiii Soarelui. Că nu cunosc emoţiile negative şi zâmbesc mereu. Ceea ce este perfect adevărat. Ce nu se prea ştie despre tinerii cu Sindromul Down este că au capacitate de muncă, pot să ajute şi dau dovadă de responsabilitate. Vă invităm să îl cunoaşteţi astăzi pe George.
Am găsit foarte uşor strada şi casa unde trăiesc George şi părinţii lui, pentru că în Stăuceni, la periferia Chişinăului, toată lumea îl cunoaşte pe băiat. George a venit pe lume acum 24 de ani, când despre Sindromul Down se vorbea în şoaptă, iar medicii ridicau din umeri la potopul de întrebări venite din partea părinţilor.
„Foarte strasnic a fost. Foarte strasnic. Dupa ce ne-a transferat la spital eu toată vremea plingeam. Si medicii ii spuneau sotului ca sa ma linisteasca, daca nu puteam, eu simteam ca ceva..”, a spus SVETLANA GHEORGHIU, mama lui George.
După lovitura diagnosticului a urmat alta, şi mai grea. Specialiştii le-au spus părinţilor că băiatul nu va trăi mai mult de câţiva ani, iar de mers pe picioarele lui... nici gând. Cu toată puterea ei de mamă, Svetlana şi-a pus nădejdea în credinţă, a renunţat la muncă şi la viaţa ei şi s-a dedicat casei. Astazi George este ajutorul ei de încredere. O ajută în gospodărie la toate: îngrijeşte puii de găină şi iepuraşii, spală vasele şi trebăluieşte prin bucătărie. Recent, tatăl băiatului a avut un accident şi este ţintuit la pat pentru câteva luni, aşa că tot George este cel care îl supraveghează. Mama ne spune că este un om tare bun şi săritor la nevoie. Doar că nu poate să vorbească.
„Îi plac tare copiii, el cu orice copil poate sa se joace, il stie-nu il stie, ii place sa se salute cu lumea pe drum, ii place sa ajute pe cineva. Mai ales daca vede vreo batrinica”, a spus SVETLANA GHEORGHIU, mama lui George.
Faptul că tinerii cu Sindromul Down nu pot merge la muncă este un mit. E adevărat că rata lor de încadrare în câmpul muncii este aproape de zero în Republica Moldova dar aptitudinile lor ar fi foarte apreciate, dacă li s-ar da şansa să arate ce pot. De mulţi ani, George îşi face singur banii de buzunar, dând o mână de ajutor la benzinăriile şi supermarketurile din localitate.
„Într-un loc matura, intr-un loc punea sticlele pe raft, ducea gunoiul in alt loc, il mai luau chiar babutele batrine la cimitir la ingrijit morminte, peste tot se ducea, lumea il chema la lucru si el peste tot se ducea”, a spus SVETLANA GHEORGHIU, mama lui George.
Ştie valoarea banilor, îi cheltuie doar pentru alimentele pe care le aduce acasă şi mama îl trimite zilnic la magazin cu încredere.
Svetlana mai are trei copii mai mari, are nepoţei deja, iar fericirea ei supremă este relaţia frumoasă pe care o au fraţii între ei.
„Ei constientizeaza faptul ca iata pe George a ramas acum totul pe capul lui si pentru asta ei il stimeaza foarte mult si il iubesc. La mine copiii nu fac diferenta intre ei”, a spus SVETLANA GHEORGHIU, mama lui George.
Diferenţa o face, din păcate, societatea. Svetlana se roagă zilnic ca băiatul ei cel mic să aibă pe cineva alături şi după ce părinţii nu vor mai putea să îl supravegheze.
„Sa aiba pe cineva alaturi.. el poate avea viata independenta, dar stiti cum.. lumea in ziua de azi.. mai mult ii folosesc, se folosesc de moment..
El se descurca in toate celea, dar totuna trebuie sprijinit”, a spus SVETLANA GHEORGHIU, mama lui George.
Se spune că orice încercare în viaţă nu ne este dată în zadar, că trebuie să învăţăm o lecţie. Chiar dacă cei 24 de ani i-au adus multe nopţi nedormite şi au îmbolnăvit-o, Svetlana ştie că dacă ar alege să-i mai trăiască odată, nu ar schimba nimic.
„M-au pus la incercare. Avand trei copii, Dumnezeu a vrut sa vada ce o sa fac – o sa il abandonez ori o sa duc crucea pana la urma. Ei ne invata tare multe. Sa dam o mana de ajutor, sa ascultam oleaca mai atent.. si sa ne rugam”, a precizat SVETLANA GHEORGHIU, mama lui George.
„Foarte strasnic a fost. Foarte strasnic. Dupa ce ne-a transferat la spital eu toată vremea plingeam. Si medicii ii spuneau sotului ca sa ma linisteasca, daca nu puteam, eu simteam ca ceva..”, a spus SVETLANA GHEORGHIU, mama lui George.
După lovitura diagnosticului a urmat alta, şi mai grea. Specialiştii le-au spus părinţilor că băiatul nu va trăi mai mult de câţiva ani, iar de mers pe picioarele lui... nici gând. Cu toată puterea ei de mamă, Svetlana şi-a pus nădejdea în credinţă, a renunţat la muncă şi la viaţa ei şi s-a dedicat casei. Astazi George este ajutorul ei de încredere. O ajută în gospodărie la toate: îngrijeşte puii de găină şi iepuraşii, spală vasele şi trebăluieşte prin bucătărie. Recent, tatăl băiatului a avut un accident şi este ţintuit la pat pentru câteva luni, aşa că tot George este cel care îl supraveghează. Mama ne spune că este un om tare bun şi săritor la nevoie. Doar că nu poate să vorbească.
„Îi plac tare copiii, el cu orice copil poate sa se joace, il stie-nu il stie, ii place sa se salute cu lumea pe drum, ii place sa ajute pe cineva. Mai ales daca vede vreo batrinica”, a spus SVETLANA GHEORGHIU, mama lui George.
Faptul că tinerii cu Sindromul Down nu pot merge la muncă este un mit. E adevărat că rata lor de încadrare în câmpul muncii este aproape de zero în Republica Moldova dar aptitudinile lor ar fi foarte apreciate, dacă li s-ar da şansa să arate ce pot. De mulţi ani, George îşi face singur banii de buzunar, dând o mână de ajutor la benzinăriile şi supermarketurile din localitate.
„Într-un loc matura, intr-un loc punea sticlele pe raft, ducea gunoiul in alt loc, il mai luau chiar babutele batrine la cimitir la ingrijit morminte, peste tot se ducea, lumea il chema la lucru si el peste tot se ducea”, a spus SVETLANA GHEORGHIU, mama lui George.
Ştie valoarea banilor, îi cheltuie doar pentru alimentele pe care le aduce acasă şi mama îl trimite zilnic la magazin cu încredere.
Svetlana mai are trei copii mai mari, are nepoţei deja, iar fericirea ei supremă este relaţia frumoasă pe care o au fraţii între ei.
„Ei constientizeaza faptul ca iata pe George a ramas acum totul pe capul lui si pentru asta ei il stimeaza foarte mult si il iubesc. La mine copiii nu fac diferenta intre ei”, a spus SVETLANA GHEORGHIU, mama lui George.
Diferenţa o face, din păcate, societatea. Svetlana se roagă zilnic ca băiatul ei cel mic să aibă pe cineva alături şi după ce părinţii nu vor mai putea să îl supravegheze.
„Sa aiba pe cineva alaturi.. el poate avea viata independenta, dar stiti cum.. lumea in ziua de azi.. mai mult ii folosesc, se folosesc de moment..
El se descurca in toate celea, dar totuna trebuie sprijinit”, a spus SVETLANA GHEORGHIU, mama lui George.
Se spune că orice încercare în viaţă nu ne este dată în zadar, că trebuie să învăţăm o lecţie. Chiar dacă cei 24 de ani i-au adus multe nopţi nedormite şi au îmbolnăvit-o, Svetlana ştie că dacă ar alege să-i mai trăiască odată, nu ar schimba nimic.
„M-au pus la incercare. Avand trei copii, Dumnezeu a vrut sa vada ce o sa fac – o sa il abandonez ori o sa duc crucea pana la urma. Ei ne invata tare multe. Sa dam o mana de ajutor, sa ascultam oleaca mai atent.. si sa ne rugam”, a precizat SVETLANA GHEORGHIU, mama lui George.
